Rapoarte anuale
Rezultate și recorduri ale pieței de artă în primul semestru 2024
Cu un total de 5,86 milioane de euro în licitații publice (față de un
total de 5,02 milioane de euro în perioada comparabilă a primului
semestru 2023), o rată medie de adjudecare de 74,3% (față de rata
de 69,14% a primului semestru 2023), respectiv cu vânzări din
magazin (sub marca Dependent de Artă) de aproape
1 milion de euro (față de vânzări totale de magazin de 651,6 mii de
euro în primul semestru 2023), prima parte a anului 2024
concretizează o consolidare de piață de artă românească, cu
trenduri de creștere – mai precis în volum: +17% în licitații publice, în
frecvență: +7,5% în rată de adjudecare, dar și ca viteză de rotație:
+39,4% în vânzări private în magazin.
Similar anului trecut de piață de artă (septembrie 2022 – iulie 2023), Artmark
a organizat același tur de forță de 50 de licitații, acoperind prin diversitatea
tematicilor întregul spectru al pasiunilor colecționistice, de la artă plastică
(clasică românească, contemporană și postbelică românească, sculptură
din toate timpurile, pictură și grafică europeană), la eleganță feminină
și masculină (ceasuri & mașini de colecție, bijuterii & accesorii de designer,
artă
decorativă diversă de la argintărie și sticlărie de autor la ceramică și mobilier
de autor), la istorie (carte veche, fotografie autografiată, manuscrise & hărți
de colecție, arme și accesorii militare, numismatică, medalistică, decorații,
antichități), la memorabilia de sport, vinuri și whisky-uri de colecție, precum
și licitații caritabile.
Soldate cu un total anual de 10,23 milioane de euro în
licitații publice (față de totalul din licitații publice de 9,39 milioane de euro al
anului septembrie 2022 – iulie 2023 anterior), anul încheiat marchează un avans
de +8,9% în vânzări de artă prin licitație publică, în ciuda perioadei recesionare,
de natură să propună o interpretare favorabilă a opticii românilor educați
cu privire la natura investițională (ori de instrument de economisire/
păstrare a valorii banilor) a cumpărăturii de obiect de artă.
* Descarcă versiunea integrală a Raportului pieței românești de artă în primul semestru 2024
Prin ce a fost remarcabil anul 2023 în piața românească de artă
Un tur de forță de 50 de licitații (este al 3-lea an succesiv în care Artmark reușește să organizeze, anual, un volum de 50 de licitații), • cu obținerea unui total al vânzărilor de 10,2 milioane de euro, din care 9,1 milioane de euro în vânzări publice, • cu realizarea unei rate medii de adjudecare de 70%, completată cu peste 1,1 milioane de euro în vânzări private, • cu insistarea pe diversitatea tematicilor promovate și varierea agregării acestora (29 de tematici, inclusiv una nouă, destinată audiențelor tinere), precum și • cu o continuare a dezvoltării internaționale – acesta a fost anul 2023, cu rezultate solide și laborioase, care au consolidat creșterile de piață, pe diferite segmente, ale anilor anteriori. Pentru Artmark, cea mai mare platformă de promovare de artă din piața est-europeană, 2023 a fost în primul rând anul aniversărilor: 15 ani de la înființare (aprilie 2008), sărbătoriți, în prima jumătate a anului, prin două evenimente celebrative de licitație de artă clasică și modernă, respectiv de artă contemporană, dar și licitația cu nr. 500 – marcând împlinirea organizării a 500 de licitații de artă și istorie în cei 15 ani de existență și activitate!
Am remarcat un trend de revenire în atenție a modernismului și a impresionismului. Recordul anului aparține lui Nicolae Tonitza, a cărui pictură intitulată „Fetița cu fundiță roz” s-a adjudecat într-o licitație din luna martie cu 110.000 de euro. S-au înregistrat, de asemenea, noi recorduri la toate tematicile de licitații. 2023 a fost și anul în care au confirmat noile filiale din Bulgaria și din Croația, deschise la Sofia, respectiv la Zagreb, și anul în care s-au organizat primele licitații exclusiv timed-online. Și s-au făcut pași noi pe drumul internaționalizării. Am avut participanți la licitații din peste 30 de țări. De asemenea, a fost și anul cu trei evenimente caritabile, „Licitații de Fapte Bune”.
* Descarcă versiunea integrală a Raportului pieței românești de artă în 2023
Ce s-a întâmplat cu piața de artă românească în anul recesiunii
Casa de Licitații A10 by Artmark a publicat raportul pieței românești de artă pentru
perioada septembrie 2022 – iulie 2023, oferind o perspectivă asupra tendințelor și
valorilor culturale din România. De-a lungul anului pieței de artă, Casa A10 by Artmark
a organizat 49 de licitații și a înregistrat un total al adjudecărilor în licitații de
aproximativ 9,4 milioane de euro și o rată medie de adjudecare de 70,10%, precum și un
total de magazin de 1,14 milioane de euro. Rezultatele ce derivă din raportul publicat
de Casa de Licitații A10 by Artmark au fost înregistrate într-un context inflaționist,
dar sunt marcate de o creștere a interesului pentru artă și investiții inteligente,
adoptarea tehnologiilor actuale, o continuă apreciere pentru arta clasică și patrimoniul
cultural, dar și celebrarea artei prin evenimente speciale la Palatul Cesianu-Racoviță.
În 2023, Artmark a împlinit 15 ani de activitate, marcând 500 de licitații desfășurate în piața românească de artă în această primăvară. Tot în acest an a crescut cu 6% volumul de opere de artă și obiecte de colecție puse în vânzare prin licitațiile Casei, care a fost etichetată de Art Price drept lider al pieței de artă din sud-estul Europei, clasând A10 by Artmark pe locul 2 la nivel de Europa de Est în termeni de volume de artă vândute.
* Descarcă și consultă raportul
pieței românești de artă în anul recesiunii
10 indicatori ai pieței românești de artă Piața românească de artă a urmat un trend ascendent și în 2022, fiind modelată de noile trenduri, de interesul sporit pentru arta contemporană, de apariția unor noi generații de colecționari orientați către investibilitate și randament, de accesibilitatea canalelor online de participare la tranzacții cu artă, dar și de frecvența proiectelor culturale expoziționale meritorii.
Evoluția pieței românești de artă a fost definită de 3 „mai mult”-uri: mai multe licitații de artă, mai multe tematici (noi) de licitație, mai mulți cumpărători (tineri). 2022 a fost anul introducerii a două tematici noi de licitație, a crescut cererea pentru arta contemporană, au fost susținute peste 10 proiecte caritabile, a fost lansată platforma de licitație Artmark Live 2.0, iar piața românească a atras participanți din 32 de țări.
În următoare perioadă, ne așteptăm la fortificarea numelor mari, muzeale, între cotația cărora și cea a următorului eșalon treptat să crească ecartul, la creșterea și diversificarea interesului pentru arta contemporană românească, la consolidarea și profesionalizarea piețelor de nișă precum cea de artă religioasă importantă, de numismatică, de mașini de colecție, de artă tradițională românească – dar și la o evoluție și restructurare graduală a pieței românești de artă – către online, către mai multă transparență în tranzacții și garanții, către servicii integrate.
* Descarcă și consultă 10
indicatori ai pieței românești de artă
Topuri și liste cu privire la evoluțiile de piață 2021-2022 Institutul de Management al Artei (IMA) a publicat o radiografie a pieței românești de artă, analizând evoluția acesteia de-a lungul ultimilor 3 ani într-o serie de 4 topuri. Topurile/listele au fost realizate ținând cont de cel mai obiectiv criteriu – al valorii de adjudecare publică a operelor de artă, conform istoricului tranzacțional al caselor de licitații românești, dar și de alți factori relevanți, precum: raritatea în piață a operei artistului, frecvența expozițiilor, shiftul către noile generații de colecționari. Cele 4 topuri, publicate în deschiderea noului sezon al pieței românești de artă, aliniază artiștii contemporani investibili ce au urmat (și promit să urmeze) un trend ascendent în piața românească de artă, cei 10 Mari Maeștri tranzacționați peste 100.000 de euro în piața românească de artă, o listă a artiștilor de patrimoniu astăzi subevaluați în piață, dar și o listă de probabilități cu privire la cum vor evolua anumiți artiști contemporani tineri (supercontemporani).
Primul Top „20+1 artiști contemporani investibili. Pariuri pentru viitor” concluzionează pe scurt o caracterizare a artistului, o predicție de evoluție și câteva argumente pentru probabila evoluție pozitivă de piață a artistului listat. Lista/topul este alcătuit de clasici ai contemporanei care au dat dovadă de reziliență, după ani de cotare medie sau favorabilă, și au izbutit să facă trecerea dinspre gustul vechilor generații de colecționari către cel al noilor generații de colecționari (colecționarul contemporan), precum și din artiști contemporani ce s-au apreciat treptat și continuu în ultimii 3-5 ani, pentru argumentele de piață analizate, și probabil vor continua să se aprecieze financiar, pentru aceleași argumente.
Top 10 clasici peste 100.000 de euro aliniază cei mai reprezentativi
artiști pentru arta românească importantă, după rezultatele de piață din ultimii ani,
prezentând grafic sugestiv scara artiștilor, recordul obținut și valoarea opere de artă.
Top 20 probabilități. 20 de artiști istorici muzealizați de specialiști, azi
subevaluați în piață (500-5.000 de euro) prezintă o listă a artiștilor care
au avut o evoluție modestă în piața românească de artă a ultimilor ani, fiind
subevaluați în piață (în special datorită deficitului de organizare de expoziții de artă
importantă de către rețeaua națională a muzeelor, care să îi readucă în atenție, precum
și a producției foarte scăzute de literatură de specialitate), chiar dacă operele
acestor artiști sunt expuse permanent în toate muzeele importante de artă
românească
Top 13 supercontemporani de urmărit prezintă lista câtorva dintre
tinerii artiști ce se străduiesc pe scena artei contemporane și argumentele pentru care
IMA concluzionează o viitoare apreciere a cotației acestora.
* Descarcă versiunea integrală a
Topurilor și listelor cu privire la evoluțiile de piață 2021-2022
Piața românească de artă în 2021 Piața românească de artă a înregistrat în 2021 un trend ascendent,cu noi recorduri de vânzare și evoluții remarcabile. În 2021, Casa de Licitații Artmark - principala platformă de promovare culturală și partener în susținerea acțiunilor caritabile din piața românească de artă a organizat nu mai puțin de 43 de licitații, fiind și anul din istoria Artmark cu cele mai multe licitații, față de 2020 în care au fost organizate 41 de licitații, respectiv 2019 cu 37 de licitații. În 2021, pe lângă mixul de opere de artă și obiecte de colecție, a evoluat profilul colecționarului, lucrările de artă au fost plătite în criptomonede, iar online-ul a devenit noua modalitate pentru achiziția artei.
Cele mai importante 10 tranzacții prin licitație din 2021 însumează un total de 1,23 milioane de euro, față de totalul de 1,16 milioane de euro din 2020. Așadar, o creștere a valorii medii a unei tranzacții importante cu 6% față de 2020.
Anul 2021 s-a dovedit a fi cel mai bun an de până acum pentru arta contemporană, înregistrând vânzări totale de 2,59 milioane de euro în licitațiile Artmark, față de 2020, atunci când licitațiile de artă contemporană, organizate de Casă, au totalizat 2,35 milioane de euro. Astfel, rezultatele indică față de 2020 o creștere, în 2021, de 10,2%. Pe de altă parte, arta clasică a înregistrat, în 2021, vânzări totale, la Casa Artmark, de 5,60 milioane de euro (dintr-un total de vânzare prin licitații de 12,60 milioane de euro). La capitolul artei clasice, vânzările totale rămân apropiate celor de anul trecut, care au totalizat 5,68 milioane de euro.
* Descarcă versiunea integrală a
Raportului pieței românești de artă în 2021
Situația pieței românești de artă în primul semestru al 2021 Piața românească de artă a continuat trendul ușor ascendent în prima jumătate a anului 2021, în ciuda conservatorismului perioadei pandemice, generatoare de criză la nivel mondial.
Astfel, în cât privește rezultatele Artmark, cel mai mare operator în piața românească de artă (aprox. 85% din vânzările publice din piața românească) prima jumătate a anului 2021 a înregistrat o creștere cu 7% a volumului total de adjudecări – de la un total de 6,16 milioane de euro pentru primul semestru 2020 la un total de 6,58 milioane de euro pentru primul semestru 2021.
De remarcat că, în cadrul acestui prim semestru, cea mai mare creștere s-a înregistrat pentru tematicile de artă contemporană și avangarda românească, ale căror vânzări au sporit de la 994.000 de euro în prima jumătate a anului 2020 la 1,5 milioane de euro în prima jumătate a anului curent, așadar cu peste 30%.
La capitolul artei de patrimoniu, adjudecările s-au menținut la același nivel – de 2,38 milioane de euro în semestrul I în 2021 față de 2,39 milioane de euro în semestrul I din 2020, iar lipsa unei creșteri este explicată de evidenta reducere a ofertei de artă de patrimoniu, având în vedere apariția tot mai rară a operelor de patrimoniu importante pe piața românească de artă, oferta fiind limitată natural, iar majoritatea acestora fiind oricum blocată în muzee ori în colecții private importante.
Piața românească de artă în 2020. Topul celor mai bine vândute opere de artă și obiecte de colecție, recorduri de preț sau creșteri neașteptate de piață, românii, mai empatici cultural în anul ce a trecut - sunt doar câteva dintre spectaculoasele evoluții ale pieței românești de artă în 2020.
Dacă facem o medie aritmetică a celor mai importante 10 tranzacții prin licitație în 2020, ne rezultă o medie de 116.250 de euro. Dacă o raportăm la media topului 10 per 2019, de 119.000 euro, nu ne rezultă diferențe semnificative (-2,36%). Însă din punct de vedere al volumului total de piață, calculele parțiale și provizorii indică, față de 2019, o creștere în 2020 a numărului și valorii tranzacțiilor prin licitație, cu aprox. 20%.
Care să fie cauza acestei creșteri de piață? Pe de o parte, apariția, în a doua jumătate a lui 2019, a două noi case de licitație, pe de altă parte, contra-intuitiv, creșterea cererii de artă, din ce în ce mai mulți români având mai mult timp la dispoziție în 2020 pentru a căuta online și a constata nivelul încă foarte accesibil al cotațiilor artei românești în piața românească incipientă de artă.
Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție – contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi – putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională – și, nu în ultimul rând – caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.
* Descarcă versiunea integrală a
Raportului privind performanța pieței românești de artă în 2020
Precum frumusețea, arta este în ochii privitorului. Oamenii sunt cei care îi dau sens și valoare, de aceea cultivarea relației dintre artiști, artă și public și reinventarea ei de-a lungul timpului este esențială, un element neputând exista fără celelalte.
Atât publicul larg, cât și colecționarii sau companiile caută să se regăsească în creațiile artistice, fie că o fac vizitând expoziții, cumpărând lucrări pentru colecții private sau comunicând valorile unui brand prin intermediul colecțiilor corporatiste. Motivațiile celor care urmăresc să își cultive această pasiune sunt diverse, însă, de cele mai multe ori, la baza colecționării lucrărilor de artă stă pasiunea. În contextul pandemiei care a afectat și România de la începutul lunii martie 2020, realitatea fiecăruia a devenit alta decât o știam. Distanțarea socială și restrângerea activității economice din mai toate sectoarele, inclusiv cel al activităților culturale, fac ca lumea artei să traverseze o perioadă de adaptare, redescoperire și căutare de noi mijloace prin care să își țină publicul aproape.
Arta coboară de pe soclu și simeză și se mută în online – singura modalitate de a o mai aduce în atenția publicului astăzi. Nicicând oamenii nu au fost atât de conectați la lumea artei, așa cum sunt acum datorită expansiunii social media și a mijloacelor de comunicare online.
Cumpărarea de artă online, din oricare colț al lumii, a devenit posibilă odată cu apariția caselor de licitații care activează exclusiv în mediul virtual, această tehnologizare timpurie devenind un avantaj pentru mediul de business cu artă, odată cu oprirea tuturor activităților din offline. Motivațiile cumpărării de artă pe timp de pandemie sunt totuși altele, pasiunea fiind treptat înlocuită de grija pentru siguranța banilor, arta devenind mai degrabă un mijloc de investiție pe termen lung.
Raportul de față își propune o scurtă incursiune în evenimentele care au dus la continuarea creșterii pieței de artă în ultima perioadă și o explorare a modului în care noua situație globală va produce efecte simțitoare asupra tuturor celor implicați – de la artiști, la galerii și case de licitații, la desfășurarea de evenimente artistice, precum și în procesul de cumpărare și motivația de a investi în artă. La fel ca în educație, digitalizarea forțată produsă de pandemie și măsurile de distanțare socială impuse aduce și în lumea artei o schimbare de paradigmă. Ne propunem să punem întrebări, să analizăm din diverse unghiuri și să comparăm contextul actual cu cel al crizei economice din 2008-2009, fără a avea însă răspunsuri sau sfaturi în ceea ce privește adaptarea la lumea post – COVID19, venind doar cu îndemnul de a îmbrățișa această transformare a noastră, a tuturor.
* Descarcă versiunea integrală a
Raportului privind piața de artă 2020-2021 în contextul pandemiei
ARTA INSEAMNA PASIUNE. Sunt câteva moduri în care se poate cultiva această pasiune, iar motivaţia oricărei colecţii de artă variază. Colecţionarii pot fi ghidaţi de considerente estetice și să fie indiferenți la perioada artistică căreia îi aparţine opera, ori se pot focusa pe un curent în artă sau pe un anume grup de artişti. Unii intenţionează să creeze un muzeu al patrimoniului recuperat și semnificativ, în timp ce alţii urmăresc să lase colecția moștenire copiilor lor, drept educație identitară, martor al valorilor culturale în care cred. Ce au însă în comun toţi marii colecţionari este pasiunea pentru artă, ca formă sublimă și complexă de mesaj sintetic al unei culturi, al unei civilizații pe care au cunoscut-o și admirat-o.
Piaţa de artă este în continuă schimbare – şi nu este întru-totul transparentă. Raportul nostru de piaţă urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu cât mai fidelă a acestei pieţe, bazându-se în primul rând pe datele precise ce rezultă, regulat, în urma licitaţiilor de artă românească din România și străinătate. Explorează tendinţele “macroeconomice” de evoluție a acesteia, punând la dispoziţie statistici, subliniind fenomene actuale şi curente artistice în vogă.
De reținut însă că acest raport de piață nu vrea să reprezinte și nu este un ghid de gust în cât privește investiția personală în arta românească. Fiecare operă este unică, cu propria ei identitate, propriul context şi propria istorie, conotând valori culturale diferite, cărora doar destinatarul lor final le găsește folosința ultimă. Scopul nostru este acela de a vă pune la dispoziţie informaţii şi expertiză despre felul cum ați putea „,naviga” în complexa lume actuală a artei şi cum pot fi interpretate datele frecvent vehiculate cu privire la această piață, ce se dezvoltă, an de an, din ce în ce mai interesant și mai internațional.
* Descarcă versiunea integrală a
Raportului pieței românești de artă, 2016
THE ROMANIAN ART MARKET REPORT 2014-2015. As the world celebrates 25 years from the fall of the Berlin Wall and Romania enters its 25th year since the liberation from the communist regime, the young Romanian art market shows contradictory signs.
Starting from scratch in 1990, the first Romanian auction house appeared right after the revolution. Nevertheless, it took more than 20 years for the market to arrive at a first level of functionality, with a firm pool of frequent art buyers, a decent number of operating auction houses, a network of galleries with international exposure and a minimum necessary portfolio of market instruments. With an increased demand in art and growing awareness of heritage values, in the years 2011-2013 prices have gone up exponentially, with public sale volumes increasing from EUR 2.5 mil in 2008 to EUR 15.1 mil in 2013.
2014 - 2015 saw important developments in the number and quality of players on the market. 2014 marked the first Romanian international art fair, Art Safari Bucharest, successfully reiterated and expanded in 2015 and 2016, and the first online-only auction house, Lavacow. 2015 brought the first edition of Art Encounters Timișoara, a one-month biennial event that turned the Western part of Romania into a hub of contemporary art exhibitions, workshops and talks, drawing to Romania international curators, artists and audience. Also worth mentioning is the opening of a handful of new contemporary art galleries and a new space operated by ARCUB (the Cultural Centre of the Bucharest Municipality).
Looking at Romania’s evolution on the international art scene, 2014 and 2015 are filled with accomplishments. Probably most acclaimed is Adrian Ghenie’s success on the international market. The young Romanian artist has entered the international league of elite artists, in July 2014 celebrating his first sale above EUR 1 mil., a price level he has confirmed and widely outperformed ever since, fuelled also by a successful representation at the Venice Biennale in 2015.
Nevertheless, local public art market results do not entirely mirror these developments. 2014 and 2015 registered the first cool down at Romanian art auctions since the fall of communism. While the middle auction market has become more solid, the trophy works lack behind previous price expectations. On the bright side, this contraction might prove a blessing in disguise, as it keeps the Romanian market away from overheating and ensures that in the long run prices grow at a grounded, sustainable rate, with periods of healthy price-adjusting fluctuations around the upward trend.
Speaking of the long term, there are positive signs, with more and more players interested in the Romanian art market. In 2016-2017 we are looking forward to the imminent opening of an important private museum for recent Romanian art, the continuation and expansion of already established international events like Art Safari Bucharest and Art Encounters Timișoara, the inclusion of Romania in the first edition of My Art Guide East Central Europe, but also the more and more frequent visits of acquisition committees from international museums like Tate Modern or Beelden aan Zee, lured by the increased visibility of Romanian contemporary art.
* Descarcă versiunea integrală a Raportului pieței românești de artă,
2014-2015
PIAȚA ROMÂNEASCĂ DE ARTĂ ÎN 2013 Anul 2013 se înscrie în trendul ascendent pe care a pornit piața de artă din România, în urmă cu mai bine de 5 ani. Continuând creșterile spectaculoase înregistrate în anii precedenți, 2013 a fost un an în care jucătorii din piața de artă s-au concentrat pe sporirea numărului de clienți, prin diversificarea constantă a ofertei și prin activități conexe de formare și educare a publicului amator de artă.
Piața licitațiilor de artă din România s-a situat în 2013 la aprox. 15,1 milioane euro, într-o piață de artă ce poate fi estimată ca depășind 28 milioane euro. Diversificarea ofertei în piață a dus la creșterea numărului de tranzacții, licitațiile de artă înregistrând cu 6% mai multe obiecte de artă adjudecate decât în 2012.
Segmentul principal în licitațiile de artă din România a rămas arta de patrimoniu, în special creația artiștilor de importanță națională, ce concretizează în continuare cele mai mari valori de piață. Anul 2013 a oferit un nou record absolut pentru piața românească de artă: opera „Două fete” de Ștefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiția este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creșteri în sistemul licitațiilor sunt obținute de clasicii sfarsitului sec. XIX si inceputului sec. XX, precum și de moderniștii consacrați ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutați în rândul cumpărătorilor de artă.
Surpriza pieței de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitațiile naționale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (aprox. 1,4 milioane euro), noi recorduri de autor și succese notabile la nivel internațional. Dar în ciuda creșterilor semnificative în ultimii 3 ani, piața de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaștere și apreciere, departe de potențialul atins de țări din regiune precum Polonia, Rusia, Ucraina, Turcia ș.a.m.d.
În top 10 tranzacții în piața de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacții în 2012), pe lângă marii maeștri, veterani ai recordurilor în piața de artă românească (Grigorescu, Andreescu, Luchian și Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziții în clasament), pentru prima dată se regăsește avangardistul Victor Brauner, cu opera „Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat pentru suma de 120.000 euro, în licitația Artmark din februarie 2013.
* Descarcă versiunea integrală a
Raportului pieței românești de artă, 2013