Artmark

79Corneliu Baba (1907-1997)

Portretul unui contabil (profesorul Busuioc)

70 x 60 cm, ulei pe panza, semnatura dreapta sus cu negru Baba, datat [19]79

Estimare: 6.000 – 9.000 euro

Pret de pornire: 2.500 euro

Artistul s-a nascut la Craiova in 1907 intr-o familie care i-a cultivat talentul, tatal sau fiind pictorul Gheorghe Baba. Dupa studii incepute la Facultatea de Litere si Filosofie s-a dedicat studiului artei la Academia de Belle-Arte din Bucuresti si apoi Iasi, unde l-a intalnit pe pictorul Nicolae Tonitza care i-a fost profesor si care l-a apreciat si sprijinit. Intalnirea cu Toniza, povesteste Corneliu Baba citat de Zambaccian, a insemnat pentru mine descoperirea omului si a artistului care urma sa ma ajute sa-mi gasesc drumul in pictura, la varsta cautarilor fara sfarsit si a chinuitoarelor incertitudini. L-am cunoscut pe Tonitza ca profesor. El era intodeauna prietenul mai mare al elevilor sai (...) Cand te desparteai de el, simteai nevoia sa pictezi, iti transmitea o mare dorinta de lucru si mai ales iti transmitea un mare respect pentru meserie. Cu tot respectul pentru maestrul sau, Corneliu Baba si-a construit propriul sau drum. Este de mentionat lucrarea colectiva facuta de Tonitza impreuna cu elevii sai, printre care si Baba, la Biserica manastirii Durau unde clasa Tonitza a lucrat o decorare murala in encaustica.

In 1941 s-a bucurat de o dubla recunoastere prin numirea sa in functia de director al Pinacotecii iesene si in aceea de asistent la catedra de Arte Frumoase a Universitatii pe care o absolvise. Dupa instaurarea regimului comunist a fost destituit, ceea ce l-a determinat sa paraseasca Iasiul si sa se stabileasca la Bucuresti unde devine profesor la Institutul de Arta „Nicolae Grigorescu” in 1958.

Numeroasele expozitii din tara si strainatate la care a participat i-au adus consacrarea meritata de un artist de anvergura. In 1963 era ales membru de onoare al Academiilor de Arta din Berlin si Moscova, precum si al Academiei Romane. A avut ample expozitii retrospective in 1976 si 1997.

Opera sa cuprinde teme variate, de la portrete la peisaje si studii de gen. Vorbind despre sinteza artistica specifica lui Corneliu Baba observam ca intr-o perioada de mari incercari si experimente artistice, precum inceputul secolului XX, in care artistul si-a inceput activitatea, Corneliu Baba opteaza intuitiv initial si apoi programat pentru modelele oferite de secolul de aur al picturii europene. Baba va fi in permanenta ancorat intr-un trecut marcat de o pictura solida, profund axata pe mestesug si care are criterii bine definite de receptionare, cat si de realizare. Talentul deosebit de portretist va fi evident in panzele de inceput Intoarcerea de la sapa (1943), Ţaranii (1953), Odihna pe camp (1954) s.a.

In afara compozitiilor cu personaje, Corneliu Baba lucreaza si portrete individuale, adevarate portrete emblema, care accentueaza trasaturile definitorii ale personajului reprezentat; Mihail Sadoveanu, K.H. Zambaccian, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi si alte personalitati ale timpului, vor fi modele maestrului Baba. Fiecare portret va purta cu sine identitatea creatoare si personalitatea celui portretizat. Arta trebuie sa emotioneze, spune Corneliu Baba. Un tablou traieste prin frumusetea plastica a mijloacelor de exprimare si prin sentimente adanc omenesti. O pictura mare te tulbura, iti da emotii puternice care te impiedica mult timp sa o uiti. De la o prezenta la alta compozitia, desenul, gama cromatica se schimba. In afara de calitatile artistice ale portretului alcatuit de Corneliu Baba, acestea devin si document istoric. In portretul lui Mihail Sadoveanu avem o sinteza a artei lui Baba, afirma Zambaccian referindu-se la talentul portretistic al lui Baba. Din fondul inchis se desprinde vie si luminoasa figura marelui prozator, definita prin trasaturile ei morale, in toata amploarea personalitatii sale. Fata si mainile sunt puternic luminate, pictate in to-nuri deschise, opuse zonelor intunecate din jur. Tocmai aceste contraste dau o deosebita stralucire imaginii. E figura masiva si impunatoare a unui carturar constient de misiunea sa. Ceea ce da atata demnitate acestui portret este tocmai prezenta pilduitoare a unei constiinte active, pe care Baba a stiut s-o sugereze cu o deplina maiestrie.

Artistul va fi reprezentat prin lucrarile sale la numeroase expozitii nationale si internationale: a expus la principalele manifestari din tara si la expozitii internationale, printre care Bienala de la Venetia (1954, 1956), expozitia “Arta non-abstracta” din Tokio (1964), Berlin (1964), New York (1970), Bucuresti (1978), Moscova, Viena, Leningrad (1979). In anul 1997, Muzeul National de Arta al Romaniei ii va organiza o ampla retrospectiva, care va cuprinde atat pictura din toate perioadele de creatie, cat si lucrari de grafica si ilustratie de carte.